7-

 
 
 

  

 

-

 

 
 

dux

D: dua - dub - duc - dud - due - dui - dul - dum - dun - duo - dup - dur - dus - duu - dux

   

dux, ducis m, f [duco] 1) , (d. itineris QC, Pt); 2) (gregis O); 3) , (d. superorum V = Juppiter); , , (d. classis C); (seditionis C); , (praedonum C): naturam ducem sequi C ; natura duce C , . ; te duce H ; 4) , (impietatis C): auctor et d. C ; 5) O, Ph. [B.32]

 

 
     
 

dūxe Vr = duxisse. [B.32]

 

 
     
 

dūxī pf. duco. [B.32]

 

 
     
 

dūxtī ( = duxisti ) Vr, Ctl, Prp 2 . sg. pf. duco. [B.32]